Timp de mulți ani am asociat postul intermitent cu religia. Nu sunt o persoană religioasă și de aceea am refuzat să postesc și n-am considerat necesar să integrez postul în stilul meu de viață. În DEX definiția postului e legată aproape în exclusivitate de religie.
POST, posturi, s. n. 1. Restricție de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă credincioșilor de către Biserică în anumite zile sau în anumite perioade ale anului. ◊ Loc. adj. De post = a) (despre mâncare) pregătit numai din alimente îngăduite de Biserică; p. ext. gătit fără carne (și fără grăsimi animale); b) (despre zile sau perioade de timp) în care se postește; fig. în care se rabdă de foame. ◊ Loc. vb. A ține post = a posti. ◊ Expr. Mare cât o zi de post = foarte mare. 2. Perioadă de timp care precedă o sărbătoare și în care Biserica prescrie postul. ◊ Postul (cel) Mare = postul care precedă sărbătoarea Paștilor. ◊ Expr. Martie din post nu lipsește sau ca în martie postul, se spune despre cineva care e nelipsit dintr-un loc (de unde poate obține un profit, un avantaj). ♦ (Fam.) Abstinență.
Abia în ultimii ani am descoperit că postul nu e o emanație religioasă, ci e doar un instrument de control al alimentației pe care toate religiile l-au adoptat datorită beneficiilor majore asupra sănătății fizice, mentale și emoționale. Ca și meditația, el poate fi folosit independent de preceptele religioase și adaptat nevoilor fiecăruia dintre noi.
Diferența dintre postul intermitent și înfometare
Pentru mine postul înseamnă ultimul cuvânt din definiția dată în dicționar, abstinență. Mulți oameni confundă postul cu înfometarea și refuză din start ideea, sau se panichează că vor muri de foame. Eu văd o distincție foarte clară: postul e o alegere voluntară, deliberată și pe care o controlez. Postesc când vreau, cât vreau și cum vreau.
Înfometarea depinde exclusiv de factori externi pe care nu îi poți controla (foamete, război, încarcerare, etc.). Nu e o alegere voluntară și nu știi cât durează. Iată și definiția din DEX:
ÎNFOMETÁ, înfometez, vb. I. Tranz. A face să flămânzească; a constrânge prin foame.
Diferența dintre post și înfometare este uriașă, la fel cum e diferența între a înota în ocean de plăcere și a înota ca să îți salvezi viața pentru că te urmărește un rechin.
Postul face parte natural din viața noastră de zi cu zi și există de când a apărut specia umană. De aceea nu trebuie să fie o sperietoare. În perioadele în care nu mâncăm, postim. Ceea ce putem face e să controlam aceste perioade pentru a beneficia de cât mai multe avantaje pentru sănătate. Alegând în mod deliberat când să ne hrănim și când să postim, controlăm ceea ce se întâmplă cu corpul nostru.
Da, știu că ni se spune de dimineața până seara la televizor, pe internet și în reclame să mâncăm mult și des, să nu cumva să sărim peste vreo masă, să mâncăm 3 mese principale și 3-5 gustări pe zi, să mâncăm chiar dacă nu ne e foame, micul dejun e cea mai importanta masă a zilei, dacă mâncăm prea mult e suficient să luam o pastilă și apoi ne putem ghiftui în continuare, etc.
De ce suntem bombardați non-stop cu astfel de sloganuri? Pentru că suntem o societate de consum și asta e menirea noastră: să consumăm cât mai mult. De ce ar promova cineva postul? Dacă postești nu mai cumperi atâta mâncare, nu mai ai nevoie de pastile sau prafuri de slăbit, ajungi să nu mai ai nevoie de atâtea medicamente. În afară de tine nu câștigă nimeni. În concluzie, nu e rentabil să fie promovat.
Specia umană nu a evoluat să mănânce de 6 sau mai multe ori pe zi. De-a lungul istoriei oamenii nu au avut atâta mâncare la dispoziție, nici magazine la fiecare colț de stradă și nici frigidere sau congelatoare care să păstreze mâncarea mereu la îndemână, așa cum avem acum. Au existat perioade de lipsuri, secetă, foamete, războaie, etc. Corpul uman e perfect adaptat să supraviețuiască, să fie puternic și sănătos fără a fi hrănit zilnic. Altfel nu am mai fi existat ca specie. Restul e marketing.
Postul intermitent și beneficiile pentru sănătate
- scade nivelul de glucoză din sânge
- scade tensiunea arterială
- scade riscul apariției cancerului
- stimulează producția de hormon de creștere
- încetinește îmbătrânirea prematură
- ajută la controlul greutății
- ameliorează drastic sau vindecă diabetul de tip 2
- crește capacitatea cognitivă (memoria și capacitatea de învățare)
- crește puterea de concentrare
- crește nivelul de adrenalină și metabolismul bazal
- îmbunătățește sănătatea cardiacă
- stimulează autofagia (capacitatea organismului de a recicla proteinele)
- ajută organismul să se refacă și să își folosească mai eficient resursele
- scade rezistența la insulină
- scade obezitatea abdominală
- scade nivelul de inflamație în corp
- crește durata de viață
Toate acestea se pot obține fără medicamente, fără suplimente, fără costuri.
Tipuri de post intermitent
Pentru că tu ești tot timpul în control, poți alege ce variantă de post intermitent ți se potrivește. Poți experimenta, poți modifica, poți să îți creezi propriul stil de viață. Nu există o regulă universală oricât de mult și-ar dori unii să ne încadrăm în șabloane prestabilite.
Postul zilnic de 12 ore e cea mai simplă formă de a-ți controla alimentația. Prin aceasta metodă te asiguri că trec cel puțin 12 ore de la cină până la micul dejun. Mănânci 3 mese pe zi, fără gustări între ele. Nu are efectele postului de mai lungă durată, dar dacă nu ai mari probleme cu greutatea, e un punct de pornire.
Postul zilnic de 16 ore e forma cea mai răspândită de post intermitent. Dacă nu obișnuiești să mănânci dimineața sau seara, poți alege această variantă. Ai un interval de 8 ore în care să încadrezi cele două mese rămase. Ex.: dacă sari peste micul dejun, mănânci prânzul la ora 12 și cina cel mai târziu la ora 20.
De foarte mulți ani nu mănânc dimineața, și de aceea aceasta e varianta de post intermitent cu care am început să experimentez. După câteva luni am restrâns perioada de hrănire la 6 ore.
O singură masă pe zi: e varianta în care, după cum îi spune și numele, mănânci doar o dată pe zi. Tu alegi când să fie acea masă. În rest îți vezi de viață fără să te încurce mâncarea. Acesta e tipul de post intermitent pe care am l-am ales de aproape un an.
Varianta 5:2 înseamnă că 5 zile pe săptămână mănânci normal, iar în restul de două, mănânci sub 500 de calorii. Pentru că nu îmi place să număr calorii, n-am luat niciodată în calcul această variantă.
Există și postul prelungit care variază de la 36 de ore, la 360 de zile (cea mai lungă perioadă de post înregistrată e de 382 de zile consecutive). E un subiect pe care încă îl studiez așa că n-am făcut astfel de experimente deocamdată și nici nu știu dacă voi încerca vreodată. S-a întâmplat să nu mănânc 30 de ore, fără nicio problemă. Mai mult încă nu.
Dacă vrei să postești o perioadă mai lungă, e bine să consulți un medic, dacă ai norocul să găsești unul interesat de subiect și care să fie dispus să te ajute.
Postul uscat este o variantă de post în care nu consumi nici măcar apă și are două variante: cea ușoară în care folosești apă ca să te speli și cea dură, în care nu atingi apa pe toată durata postului. Cei care promovează acest tip de post, susțin că 24 de ore de post uscat echivalează cu 3 zile de post în care bei apă. În timpul postului uscat, organismul nu elimină toxinele prin urină și piele, ci se transformă într-un incinerator puternic care arde toxinele la nivelul fiecărei celule. Doar celulele cele mai puternice și sănătoase supraviețuiesc. Merită să cercetezi mai aprofundat subiectul, dacă ești interesată. Eu am ținut câteva posturi uscate de 24 de ore. Nu e ușor, dar nu e nici greu.
Dacă vrei să aprofundezi subiectul, îți recomand cartea doctorului Jason Fung „Puterea vindecătoare a postului”.
Cine nu trebuie să postească?
Chiar dacă e o chestiune de bun-simț mă simt obligată să fac aceste precizări. Nu trebuie să postească femeile gravide sau care alăptează, copiii sub 18 ani, persoanele subnutrite, care suferă de anemie și cei cu afecțiuni genetice care împiedică intrarea în cetoză. Dacă iei medicamente trebuie să te consulți cu medicul pentru că este posibil să fie nevoie de schimbarea dozei.
Indiferent de tipul de post intermitent pe care îl alegi un lucru e foarte important: faptul că postești nu îți dă automat dreptul să mănânci dulciuri, fast-food și mâncare procesată.
Calitatea alimentelor e extrem de importantă fie că postești sau nu. Cu cât mănânci mai puțini carbohidrați și mai multe grăsimi sănătoase, cu atât e mai ușor să ții post. Poftele dispar și ai un nivel de energie constant pe tot parcursul zilei.
Postul nu e dușmanul nostru, e un aliat de care ne putem folosi și care merită luat în considerare. Trebuie doar să te informezi și să alegi propria cale spre o viață mai sănătoasă și mai frumoasă.
Citește mai mult:
- Nimănui nu-i pasă de sănătatea ta
- Gelatina – Secretul tinereții fără bătrânețe și al sănătății optime
- Extractul din sâmburi de grapefruit – Farmacia ta de buzunar