Corpul uman e un ocean umblător. Prin venele noastre curge sare, când facem efort eliminăm sare, lichidul intracelular este sărat, chiar și lacrimile noastre sunt sărate.
Sarea este indispensabilă pentru viață și se găsește din abundență pe planeta noastră tocmai din acest motiv. Pentru sare s-au dus războaie sângeroase, sarea a crescut și distrus imperii, a fost monedă de schimb de-a lungul timpurilor.
Strămoșii noștri au știut instinctiv cât de valoros este acest mineral, au știut să îl prețuiască și să îl folosească la maxim. Timp de sute de ani sarea a fost cel mai bun conservant din lume, iar în unele zone consumul de sare ajungea până la 100 g pe zi.
Cum a ajuns sarea un dușman al sănătății? La mijlocul secolului trecut autoritățile americane, îngrijorate de creșterea alarmantă a incidenței bolilor cardio-vasculare, au început elaborarea unor ghiduri nutriționale care să îi protejeze pe americani.
Printre „minunatele” recomandări, alături de reducerea consumului de grăsimi saturate și carne roșie, se număra și reducerea consumului de sare. Recomandările au fost făcute mai mult pe baza unor ipoteze și presupuneri, decât pe baza unor dovezi științifice clare.
Explozia cazurilor de infarct miocardic a coincis cu perioada în care fumatul era în mare vogă. Nu s-a grăbit nimeni să facă legatura dintre fumat și bolile cardio-vasculare.
Nimănui nu i-a trecut prin cap să analizeze efectele pe care consumul excesiv de zahăr (inclusiv sub forma cerealelor) le are asupra organismului uman, sau chiar dacă unii au încercat să o facă, au fost reduși la tăcere, intimidați și marginalizați. Industria zahărului, ca și cea a tutunului, a știut să facă lobby și a dispus întotdeauna de resurse uriașe.
Cu toate că nu existau dovezi clare care să justifice recomandările, ele s-au răspândit în toată lumea. Oamenii au început să reducă consumul de carne, grăsimi de origine animală și sare. În schimb, a crescut consumul de cereale, zahăr și uleiuri vegetale.
Toate aceste schimbări ar fi trebuit să conducă la o societate sănătoasă, în care să nu existe obezitate, diabet de tip 2 și boli cardio-vasculare. Vedem rezultatul acestor politici nutriționale în jurul nostru. Suntem din ce în ce mai grași și mai bolnavi.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă consumul a maxim 2300 mg de sodiu pe zi, adică mai puțin de o linguriță de sare pentru toată populația, fără să facă diferențieri în funcție de vârstă, starea de sănătate, nivelul de activitate fizică, etc.
Dacă ai hipertensiune sau ai avut un incident cardio-vascular, poți avea ghinionul să întâlnești un doctor care să îți recomande eliminarea completă a sării din alimentație, fără să țină cont de faptul că organismul uman are nevoie de cel puțin 300 mg de sodiu pe zi doar ca să supraviețuiască.
Această fobie generalizată a dus la situația stupidă în care producătorii de alimente folosesc conservanți artificiali în locul sării pentru a împiedica degradarea produselor. Sarea este una dintre cele mai eficiente substanțe naturale anti-bacteriene și cu toate acestea e folosită din ce în ce mai rar în acest scop.
Odată cu trecerea timpului apar tot mai multe studii care contrazic ipotezele din recomandările făcute de către instituțiile americane. Dintr-o dată, colesterolul din alimentație nu mai e chiar atât de nociv, iar grăsimile saturate nu cauzează așa de ușor boli cardio-vasculare. E rândul sării să își recapete locul de cinste într-o alimentație sănătoasă.
Rolul sării in organism
Sodiul este un nutrient esențial și joacă un rol important în menținerea stării de sănătate a organismului.
- este utilizat de inimă pentru a pompa corect sângele
- este necesar pentru formarea și întreținerea oaselor
- este un component cheie în comunicarea inter-celulară
- asigură transmiterea impulsurilor nervoase
- controlează volumul de apă în organism
- ajută la contracția musculară
- previne deshidratarea
- în sarcină este esențial pentru dezvoltarea sănătoasă a fătului și pentru a diminua riscurile (te-ai întrebat vreodată de ce multe femei gravide au poftă de murături?)
Pentru că sarea este de fapt clorură de sodiu, nu trebuie uitat nici celălalt element component: clorul.
- este componentul principal din sucurile gastrice, ajută la digestia și absorbția nutrienților
- omoară patogenii care ajung în stomac
- ajută la detoxifierea organismului
- împreună cu sodiul asigură echilibrul lichidelor în corp
- contribuie la menținerea funcționării optime a ficatului
- ajută la păstrarea echilibrului acido-bazic al organismului
Simptome ale deficitului de sodiu
Nivelul scăzut de sodiu în organism se manifestă prin simptome multiple:
- slăbiciune musculară, crampe, spasme
- creșterea frecvenței ritmului cardiac
- dureri de cap
- letargie, oboseală, senzație de epuizare
- lipsa puterii de concentrare
- creșterea în greutate
- rezistența la insulină
- depresie
- stări de greață și amețeală
- lipsa coordonării și a echilibrului
- psihoze
- iritabilitate
- comă
- în cazuri extreme, moarte
Nicio recomandare nu ține cont de faptul că pierdem sare zilnic, sare care trebuie înlocuită pentru a avea un organism sănătos. Consumul de cofeină, exercițiile fizice intense, diareea, diureticele, voma, transpirația cauzată de temperaturi ridicate, toate contribuie la pierderea de sodiu. De aceea e foarte important să consumăm suficientă sare.
Un organism sănătos este perfect adaptat să facă față unui consum ridicat de sare. Rinichii sunt capabili să filtreze și să elimine fără probleme până la 1.3 kg de sare pe zi. E mai ușor pentru rinichi să elimine decât să reabsoarbă. Corpul poate depozita excesul de sare în piele, în glandele sudoripare, în oase.
În cazul limitării consumului de sodiu, organismul face eforturi uriașe pentru a-l păstra. Glandele supra-renale produc aldosteron, un hormon care stimulează reabsorbția sodiului. Un nivel ridicat de aldosteron pe perioade lungi este asociat cu inflamație, boli cronice ale rinichilor, boli cardio-vasculare și acumulare de stres oxidativ.
Menținerea concentrației de sodiu din sânge este extrem de importantă. Pentru a o păstra constantă, organismul extrage sodiul din oase. Pentru că nu poate extrage doar sodiul, împreună cu el dislocă și alte minerale (ex. calciu, magneziu). În consecință, oasele devin mai fragile și se instalează osteoporoza.
Câtă sare trebuie să consumăm zilnic?
Consumul de sare e individual și nu se poate încadra într-un tipar stabilit din exterior. Organismul uman are un „termostat” specializat și foarte precis care determină nevoia de sare în orice moment.
Sarea nu creează dependență. Nu putem mânca alimente sărate fără limită, pentru că la un moment dat ni se face rău. E semnalul pe care ni-l dă corpul că am mâncat suficient.
Cu zahărul lucrurile stau diferit. Mecanismul poftei de dulce este cel al dependenței: cu cât mâncăm mai mult, cu atât vrem mai mult.
Majoritatea oamenilor care nu au impuse limite, consumă natural între 3 și 4 g de sodiu pe zi, adică între 7.5 și 10 g de sare. Dacă nu ai probleme de sănătate, este un reper destul de bun pentru a estima consumul de care ai tu nevoie.
În graficul de mai jos vezi un exemplu de legătură între consumul de sare și evenimentele cardio-vasculare. Un consum mai mic de 4 g de sodiu pe zi este la fel de periculos pentru sănătatea cardio-vasculară ca și unul mai mare de 6 g.
Sursa imagine: Urinary Sodium and Potassium Excretion and Risk of Cardiovascular Events
Mulți oameni preocupați de sănătate urmează cu sfințenie sfaturile „specialiștilor”: mănâncă alimente degresate, țin regimuri hipocalorice, fac mult sport și consumă extrem de puțină sare. Pe termen lung e rețeta ideală pentru distrugerea organismului.
Limitarea consumului de sare trebuie făcută doar în situația în care există o problemă foarte gravă de sănătate care o impune. Chiar și în acest caz sunt necesare investigații riguroase pentru a elimina orice alt factor.
De exemplu, unii oameni care sufereau de hipertensiune au descoperit cu surprindere că eliminarea zahărului din dietă a dus la scăderea tensiunii arteriale. N-ar trebui să mai dăm vina pe sare pentru ce ne face zahărul.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este nivelul de potasiu. Cu cât nivelul de potasiu este mai mare, cu atât scade riscul evenimentelor cardio-vasculare, în ciuda unui consum mai ridicat de sodiu. Limitează-te la surse naturale pentru că suplimentarea cu potasiu poate fi periculoasă dacă nu știi ce faci.
Ce fel de sare alegem?
Calitatea sării pe care o consumăm e la fel de importantă ca și cantitatea. Sarea de masă obișnuită este o combinație de sodiu și clor cu adaos de iod și agenți anti-aglomerare. Nu doar că a fost albită, dar au fost extrase din ea toate celelalte minerale.
Corpul uman are nevoie de toate componentele prezente natural în sare. O sare de calitate conține până la 84 de minerale și microelemente printre care se numără potasiu, calciu, sulf, magneziu, fosfor, brom, zinc, fier, iod, etc.
O să îi auzi pe unii care susțin că microelementele prezente în sarea „mai scumpă” sunt în cantități infime și nu justifică diferența de preț față de sarea de masă. Proporția acestor elemente în sarea naturală este perfect calibrată de către natură în așa fel încât să fie ideală pentru susținerea vieții zi de zi.
Atunci când alegi sarea ține cont de următoarele criterii:
- să fie o sare naturală, neprelucrată termic și fără adaosuri (am văzut chiar și sare cu dextroză, adică zahăr)
- alege în principal sare de ocnă pentru că, din păcate, din ce în ce mai multe sortimente de sare din mările actuale sunt contaminate cu microparticule de plastic
- combină diversele tipuri de sare pe care le găsești pe piață: sarea Baciului, sare roz de Himalaya, sare neagră de Himalaya, etc.
- pentru un plus de potasiu, dacă nu mănânci suficiente legume, folosește din când în când o sare săracă în sodiu. Eu o amestec cu sarea de mină.
- dacă nu folosești sare iodată, asigură-te că ai o sursă de iod în alimentație.
Sarea este viață, iar viața este cel mai de preț bun pe care îl avem. Prețuiește-o și protejeaz-o, chiar dacă asta înseamnă să încalci niște reguli impuse arbitrar.
Tu trebuie să îți cunoști corpul și să înveți să îl asculți pentru a avea o viață lungă și sănătate optimă. Eu doar te provoc să îți pui întrebări și să găsești propriile soluții.
Dacă vrei mai multe informații despre sare și sănătate îți recomand cartea:
Citește mai mult:
- Low Carb High Fat (LCHF) sau dieta ketogenică (keto)? Asemănări și deosebiri
- Lapte din nucă de cocos – varianta simplă și ieftină
- Hidratare naturală din cap până în picioare
